Atunci când prezentul apreciază trecutul

  Senzația pe care am trăit-o atunci când am auzit materialele pe care o să vi le prezint astăzi a fost cea a unui căutător de comori care întâmplător a dat peste lucruri valoroase.

Primul material este o poezie. Aceasta a fost transmisă verbal din generație în generație şi chiar dacă şi-a mai pierdut din versuri, cu siguranță a dăruit multe zâmbete oamenilor în diferite momente ale vieții.

Mulțumesc cu această ocazie domnului Rusan Dumitru.

Poezie creată la începutul celui de-al doilea Război Mondial având autor necunoscut fiind transmisă din generaţie în generaţie

Am un naş ca un poznaş

Ghiţă Mateiaş. Stă la Călăraşi, strada x, numărul fix

Aşa cum e de poznaş, vine din oraş

Că i-a spus lui cineva

Că America aşa…, că nemţii aşa…

Că naiba să-i ia.

Că nevasta mea aşa e…

Se-ncepe război, mergem şi noi

Haide băiete şi te-apucă de pachete

Oale cu lapte, deacolon, frânghie roşie şi săpun

Plecăm şi ne luăm rămas bun.

De la fina, de la Lina, de la tanti Carolina

Tragem chiulul cizmarului

Achităm contul lăptarului

Şi plecăm la drum.

Cu ceasul la tac plecăm pe trotuar

Pe peronul gării ce să vezi

Cucoane, matrahoane, lăzi cu macaroane şi alte lighioane

O fată c-o găleată, în găleată peşte

Hop! Trenul porneşte

Porneşte trenul. Unde mi-e jobenul?

Ne urcăm repede-n vagon

În vagon, ca-n vagon

Unii cască, alţii dorm

O cucoană vrea să plimbe

Alta locul să şi-l schimbe

Pe perete un aviz

Cu litere mari scris

Fumatul, ţucatul şi scărpinatul strict interzis.

După mare oboseală, ajungem la Tâmpeşti

În staţie mare manifestaţie

Ofiţerul de poliţie să nu te prindă

Cu niciun fel de muniţie

Nici puşcă, nici tun, nici pipă, nici tutun

Că de te ducea la secţie îţi făcea injecţie

Cu benzină fină sau teofilină.

După mare oboseală ajungem la Iaşi

În gară s-a iscat un scandal pentru un hamal

Cu un pachet pierdut

Cu sticle cu lapte bătut.

Al doilea material este o poezie creată de soldatul Rusan Dumitru în anul 1968 creată cu ocazia absolvirii Şcolii Sanitare

Venind din colţ de ţară

 Să cunosc a vieţii primăvară

 Am avut ocazia să cunosc un grup

 Atât de deschis de oameni

 Printre care te-am cunoscut şi pe tine.

Zile după zile au trecut şi am ajuns la despărţire

Când cu regret ne vom strânge mâna prieteneşte

Şi ne vom lăsa în imagine o amintire

Ce se va păstra până la adânci bătrâneţe.

Atunci obosit de numărul anilor îţi voi apărea aşa de tânăr…

Aşa cum am fost la Şcoala Sanitară

Dar eu abia îmi voi putea duce povara bătrâneţii.

Print Friendly, PDF & Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *