90% din pierderile financiare survenite în urma epidemiilor se datorează acțiunilor iraționale ale oamenilor

Panica este „un amestec de emoție greșit calibrată și cunoaștere limitată” susține psihologul David DeSteno într-un editorial pentru The New York Times. Covid-19 se răspândește rapid și încă nu există un vaccin sau un tipar clar de contagiune. 

Incertitudinea deschide spirala comportamentelor iraționale. După atentatele din 11 septembrie, sentimentul de frică s-a perpetuat luni întregi în Statele Unite. Americanii se temeau că va urma încă un atac terorist, astfel că au început să evite călătoriile cu avionul. Rezultatul: încă 1.600 de victime ale accidentelor rutiere peste nivelul înregistrat în mod obișnuit.

Banca Mondială estimează că 90% din pierderile economice survenite în urma pandemiilor se datorează acțiunilor iraționale. Emoțiile distorsionează dimensiunile epidemiilor și complică lupta împotriva lor. 

În Statele Unite, autoritățile le-au cerut oamenilor să nu mai cumpere măști medicale fiindcă există riscul ca stocurile să nu fie suficiente pentru angajații din spitale. În Malaezia, vânzările de dezinfectant pentru mâini au crescut într-o săptămână cu 800%, în vreme ce în Marea Britanie lanțurile de farmacii Boots și LloydsPharmacy au decis să limiteze achizițiile la cel mult două flacoane pentru fiecare client. 

Cumpărăturile făcute din panică atenuează senzația lipsei de control. În 1962, în timpul crizei rachetelor cubaneze, familiile americane își făceau provizii de conserve și apă în speranța că astfel vor supraviețui unui eventual război nuclear. În anul 2000, teama că sistemele informatice vor colapsa la trecerea în noul mileniu i-a împins pe mulți să își facă rezerve nu doar de apă și mâncare, ci și de bani cash. Trezoreria americană a tipărit 50 de miliarde de dolari tocmai fiindcă anticipa că oamenii își vor retrage economiile din bănci și își vor depozita banii în casă.  

Astăzi, experții spun că spălarea mâinilor cu apă și săpun oferă suficientă protecție împotriva coronavirusului, însă, în ochii multora, măsura este prea mică pentru un pericol atât de mare. 

Panica este amplificată în media. Monopolizarea jurnalelor de știri îi conferă epidemiei o amploare dincolo de realitățile statistice. Breaking news-urile care curg încontinuu pe burtierele televiziunilor denaturează modul în care oamenii percep riscurile. 

În social media, frica se perpetuează și mai rapid. Imaginile cu rafturi goale și cărucioare pline construiesc un sentiment de urgență util numai vânzătorilor. eMag a intrat în atenția Consiliului Concurenței după ce a crescut prețul măștilor de protecție de o sută de ori, iar Amazon a retras de pe site peste un milion de produse scumpite speculativ.

Încărcătura emoțională construită în jurul epidemiei alimentează și știrile false. Un studiu MIT a arătat că acestea se răspândesc de 10 – 20 de ori mai repede decât știrile adevărate fiindcă oamenii sunt mult mai predispuși să dea share unor informații care provoacă sentimente puternice, în mod special frică, uimire și dezgust. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *